Evolutia stilurilor mobilierului

Consider important ca decoratorii si designerii de interior autodidacti sa nu sara pasi fara a citi putina istorie a mobilierului, sa nu ignore instruirea basic, acel background care da substanta oricarui act de creatie.

Ma adresez deopotriva si clientilor si oricaror cetateni :) care sunt pasionati de amenajari frumoase de interior, de design de interior, de design de mobilier … Ne salvam in Pinterest tot felul de imagini cu obiecte de mobilier pe care le-am dori in propria casa, dar cel mai adesea sunt stiluri foarte diferite in colectie. Am sa te ajut ca sa iti ordonezi albumele, pe stiluri de mobilier preferate.

Categoriile mari de stiluri de mobilier sunt:

• istorice (traditionale)
• moderne
• contemporane (vei intelege la final care este diferenta dintre “modern” si “contemporan”)

STILURILE ISTORICE DE MOBILIER
Timp de secole si probabil ca persista pana in ziua de azi in mentalul colectiv ideea ca mobilierul deosebit lucrat, sau cel modern de inalta calitate si cu detalii care ating perfectiunea, era / este considerat un semn de bogăție si lux. Cand rasfoiesti carti despre arta cu tablouri care infatiseaza interioare din epoca Iacobeana a anilor 1600 si pană la designul contemporan scandinav din anii 1900 a carui directie o consideram clasica deja, vizual, percepi in primul rand liniile dominante si detaliile evidente pe care nu poti sa le ignori: curbe sau drepte, cu ornamente sculptate in lemn, sau doar linii fine, piese de mobilier baituite in culori inchise sau lemn lasat natur,  luminos. Toate acestea te introduc intr-o atmosfera de mister sau de tihna, de bine si odihna, obiectele incep sa vorbeasca destul de clar despre personalitatea proprietarului locuintei.

The Golden Age (Epoca de aur a mobilierului francez în secolul al XVIII-lea): piesele de mobilier realizate in aceasta epoca au mobilat case din toata Europa. Rafinarea artistica era ajunsa la apogeu, iar Paris era centrul in jurul caruia totul se invartea cand era vorba de mobilier elaborat executat.
Din cauza complexitatii executiei, breasla tamplarilor s-a scindat in doua meserii distincte: cea a lucrătorilor de lemn care făceau lambriuri (boierie) si cea a producătorilor de mobilier propriu-zis. Producatorii erau specializati si ei ca menuisiers = tamplari de doua categorii: ébénistes regali cu ateliere la palatul Luvru, la Manufacture Royale des Meubles de la Couronne la Gobelins, etc. ori ébénistes = artizani libres.

Stilul French Empire al lui Napoleon (1804-1815) a influentat atat pe designerii din Europa, cat si pe cei din America. Stilul pune accent pe echilibru si simetrie, cu multe decoratiuni (rozete, forme atat florale cat si geometrice, animale si chiar elemente figurative). Cele mai ornamentate piese de mobilier în stilul Imperiului Francez au adesea blaturi de marmură, incrustații de aur sau frize (reprezentări de lungă durată ale unor figuri, animale sau alte motive). În conformitate cu îndrăzneala stilului, esentele din lemn tare, precum mahonul, nucul și arțarul, erau tipice.

Celebrul stil Biedermeier (1815 – 1848) este definit a fi undeva între Neoclasic și Romantism si este un derivat al stilului French Empire al lui Napoleon. Numele vine de la o caricatură din acea vreme numita „Papa Biedermeier” si care ilustra confortul vietii clasei de mijloc in care activitatile de rutina ale familiei se impleteau cu preocuparile lor din timpul liber: scrierea de scrisori la un birou, dulapul tip secretair si pianul deoarece in jurul acestuia se strangea la intalniri culturale protipendada sociala. Se asculta muzica, se dansa, se discuta despre poezie si arta, despre economie si vreme … A caracterizat amenajarile din casele burgheziei care se formase în nordul Italiei, Germania, Austria, țările Scandinave, ca urmare a avântului economic apărut după Războaiele Napoleoniene. Revoluția europeana a adus sfarsitul acestui stil care ramane cu cinste un stil istoric memorabil.

Renasterea europeana in stil italian: in secolul al XV-lea, în Italia, a apărut un mare interes pentru prototipuri antice regasite in piesele de mobilier ale epocii, adica, renasterea clasicismului (1400-1650)
Stilul Venetian s-a evidentiat adesea prin sculpturi grotești. Au depasit faza utilizarii predominante a nucului si au adus esente noi: salcia, paltinul de munte si chiar lime (lemnul de lamaie verde).

Stilul Florentin sau Toscan prefera esentele de : castan, chiparos, brad si plop. Foloseau otel putin si numai daca era necesar. Frumosul scaun pliant florentin in forma de X a fost precursorul scaunelor moderne.

Stilul Milano folosea nucul incrustat cu fildes si os (Certosina se numeste aceasta tehnica). Cel mai rar si mai pretuit era abanosul, care este o specie exotica. De obicei, era gasit in nuante inchise la culoare. Varianta mai ieftina era sa ia lemn de stejar, nuc, frasin, fag si sa il “ebonizeze” (innegreasca).

Cum se realizeaza ebonizarea, metoda clasica ?

Dizolvau fier (cuie, etc.) in oţet iar rezultatul (o soluţie saturată de oxid de fier) se aplica pe acel lemn, printr-o simpla pensulare. Oxidul reacţiona aproape instantaneu precum taninul natural, obţinându-se practic o înnegrire destul de naturală a lemnului.

Mesele de cafea, ca design, de inspiratie antica, din marmură italiană, s-au bucurat de o mare cerere de a fi produse, in toată Europa și America la mijlocul anilor 1800.

Stilul Elizabetan sau Jacobean (1600-1690): In Anglia, stilul elizabetan a degenerat in cel iacobean care se diferentiaza de al francezilor si italienilor din Renastere. Acest stil apartine Renașterii timpurii din Anglia. Mobilierul iacobean se caracterizează prin linii drepte, ornamente sculptate și baituirea in tonuri întunecate. Nu s-a desprins prea repede de stilul de la curtea Tudor. Incet, incet insa, s-a raspandit si in Anglia Renasterea Italiana (Pietro Torrigiano, Holbein), au patruns influente din Franta si Tarile de Jos emancipate.
Pentru familia regala a inceput o achizitie de mobilier adus din strainatate, nascandu-se astfel o amestecatura de nou si primitiv. Spre exemplu, scaunele aveau spătarele extrem de inalte și inguste, iar sezuturile mici si pătrate caracteristice epocii elizabetane, dar decorate cu aceleasi ornamente din epoca anterioara. In ultima faza a stilului existau in palate și scaune de țară innobilate cu detalii aparținând mai ales iacobeanului.

Stilul William și Mary (1690-1735): Este un stil comun la sfârșitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea in Tarile de Jos, in Regatele Angliei, Irlandei si Scotiei. Mai apoi s-a raspandit si in coloniile americane ocupate de englezi. Mobilierul în stil William și Mary a fost popular si este caracterizat de influențe olandeze și chinezesti, cu picioare de mobilier intoarse ca niste trompe de elefant, picioare decorate cu mingii spaniole sau cu incrustatii orientale. Lemnul de stejar domina piata de mobilier. Stilul William și Mary a fost un stil de tranziție de la mobilierul manierist și cel in stilul Queen Anne. Francezul Daniel Marot, angajat de cei doi regi sa proiecteze pentru ei mobilier intr-o viziune diferita poate fi numit a fi fost un “influencer” in Anglia privind design-ul de mobilier.

Stilul Queen Anne (1700–1755): mobilierul în stilul care poarta numele acestei regine se caracterizează prin faptul ca este mai zvelt, cu picioare curbate (cabriole) inspirate din Rococo sau au picioare “drake”, scaune care folosesc curbele S si C inspirate din desenele tamplarului francez André-Charles Boulle, iar sertarele adesea aveau partile vizibile in formă de aripă de liliac. Au inceput sa fie preferate esente mult mai fine (cires, plop, artar) sau furnir de nuc, cu personalitate, piata fiind pana atunci saturata de batraniciosul stejar.
Design-ul mesei pentru ceai Tilt-Top a fost realizat pentru prima dată în perioada Reginei Ana a Angliei, in 1774.

Stilul Pennsylvania Dutch (1720-1830): este un stil de mobilier american cu influențe germanice. Se caracterizează prin simplitate utilitară. Adesea suprafetele erau pictate.

Stilul Ludovic al XVI-lea (1760–1789): a fost conceput pentru Marie Antionette în timpul Revoluției Franceze și a fost influentat de designul neoclasic. Mobilierul Ludovic al XVI-lea se caracterizează prin influență greco-romană, linii drepte, motive clasice precum canelajul și detalii bogat sculptate.

Stilul de mobilier Chippendale (1750–1790): acest stil faimos a fost creat de un dulgher din Londra numit Thomas Chippendale. Poate fi considerat a avea influențe gotice, franceze și chinezești și a fi partial si in stilul Queen Anne. Mobilierul Chippendale se caracterizează prin picioare tip cabriolă, dar s-au mentinut si picioare cu bile sau cele cu gheare. Frontoanele dulapurilor sunt curbate spre plafon, pe inaltime.

Stilul Hepplewhite (1765-1800): Mobila Hepplewhite este numita asa dupa numele designerului George Hepplewhite, devenit popular în Statele Unite ale Americii. Mobilierul Hepplewhite se caracterizează prin influența sa neoclasică, aspectul delicat, picioarele conice, furniruri și incrustatii contrastante.

Stilul Sheraton (1780-1820): poartă numele designerului englez George Sheraton, a cărui lucrare se suprapune cu Hepplewhite. Mobilierul Sheraton se caracterizează printr-o simplitate aproape severă, linii drepte, furniruri contrastante și, uneori, picioare conice.

Stilul Federal (1780-1820): mobilierul federal este o combinație a stilurilor Hepplewhite și Sheraton. Este cunoscut pentru liniile sale drepte, grațioase, linii contrastante, motive neoclasice și ornamente obligatorii.

American Empire (1800–1840): este inspirat din Franta si a devenit popular in US in secolul al-IX-lea. Este recunoscut dupa ornametele clasice readuse in atentie, curbe si cavitati, preferate fiind tonurile foarte intunecate ale finisajului din lemn.

Stilul Victorian (1840–1910): Numit după regina Victoria, acesta a fost stilul de mobilier din perioada victoriană engleză. A fost creat în timpul revoluției industriale, astfel ca, mobilierul victorian a fost primul stil care a fost fabricat in serie. Mobilierul victorian este dominat de o influență romantică, dar cu proporții greoaie, finisaj in tonuri întunecate și ornamentații elaborate.

Stilul Arts and Craft (1880–1910): a fost influențat de ideile artistului William Morris. Arts and Craft a fost stilul mișcării Arts and Craft care a căutat să recapete măiestria intalnita inainte in breslele preindustriale. Mobilierul Arts and Craft se caracterizează printr-un design simplu, utilitar.

Estetism (1860-1900): Estetismul sau “Aesthetic Mouvement” este o miscare, un „cult” al frumusetii initiat in America anilor 1860. Premergatoare stilului Arts & Crafts miscarea a fost populara mai mult in Anglia si Statele Unite. A cuprins domeniul artelor, au aparut muzee, a influentat literatura (Oscar Wilde a fost unul dintre promotori), iar in mobilier detaliile caracteristice erau subliniate de lemnul ebonizat (patina data lemnului prin ardere) in combinatie cu ornamente aurite:

Odata cu inceperea erei industrializarii si productiei de mobilier in serie „comercializarea cultului frumusetii” ia sfarsit.

Regasim in literatura de specialitate numele a catorva designeri de mobilier care au conturat traiectoria estetica: E.W. Godwin – influentat de estetica japoneza a timpului, britanicul Chrispher Dresser (textile, ceramica) la care se remarca inceperea unui aclectism combinand influentele japoneze cu cele din Mexic sau Egipt, George Alfred Schastey (german emigrat in America) a folosit sabloane florale in picturi murale, pe sticla sau lemn …
Eclectismul acestei miscari a creat interioare fabuloase. Esenta a fost foarte direct exprimata de designerul William Morris in 1880 : “If you want a golden rule that will fit everybody, this is it: Have nothing in your houses that you do not know to be useful or believe to be beautiful.”

Stilul Art Deco (1910-1939): spre deosebire de stilul Arts and Craft, mobilierul Art Deco evidentia excesul in design-ul ornamental. Aparut in in Franța, cu puțin înainte de primul război mondial, mobilierul Art Deco se caracterizeaza prin incrustări din lemn exotic sau fildeș ca si in Stilul Milanez din Italia, cu pretioase suprafețe metalice strălucitoare, atat in forme geometrice cu linii unghiulare adesea, dar si curbe. Culorile tapiteriilor erau îndrăznețe, vibrante, cu imprimeuri in forme geometrice, in mod neasteptat.

Stilul Colonial american: mobilierul colonial american combină trasaturi diferite fata de Jacobean, Pennsylvania Dutch, William și Mary, Queen Anne și Chippendale. Deși s-ar putea spune că mobilierul colonial este o formă de mobilier tradițional, acesta cuprinde o varietate mai largă de stiluri din perioada colonială britanică.

Stilul Bassett Provence: subliniaza eleganta, linia clasica si regala.

Stilul tradițional in Anglia: Combinând cele mai bune stiluri Queen Anne, Chippendale și Sheraton, mobilierul tradițional din aceasta tara are în mod obișnuit o ornamentare grațioasă, linii drepte și picioare conice (predominant).

STILURI MODERNE DE MOBILIER

In timp ce majoritatea oamenilor folosesc termenul „modern” sau „contemporan” pentru a descrie mobilierul de astăzi, combinarea acestor doi termeni înseamnă de fapt descrierea a două stiluri de design distincte în sine.
Stilurile de astăzi sunt foarte diferite. Puteți găsi atat stiluri de mobilier istorice în magazinele de specialitate, dar predominant fiind stilul contemporan minimalist, epurat, indreptat spre functionalitate si punand accent pe calitatea sistemelor de feronerie (balamale, glisiere) fiabilitate si dotare cu accesorii care sa usureze organizarea lucrurilor dintr-o casa.

O listă ordonata crescator dupa cerintele oamenilor, care contine câteva tipuri actuale de design de mobilier, incepand cu piesele retro care sunt la mare moda acum, in anul 2022:

Stilul Bauhaus: Profesorii Scolii de la Bauhaus au proiectat piese de mobilier ramase iconice in istoria mobilierului. Au urmarit sa echilibreze proportiile, sa ii dea o estetica placuta, sa fie usor de produs, astfel incat sa ajunga in casele tuturor paturilor sociale. Cunoscuți pentru dezvoltarea unui stil distinctiv, modern, construit pe principiul simplității, profesorii și elevii de la Bauhaus au proiectat unele dintre cele mai emblematice piese de mobilier ale secolului al XX-lea. Tehnica industriala moderna a modelat cu usurinta otelul, plasticul, sticla si placajul MDF.

Stilul Scandinavian Contemporan (1930-1950): a fost popular la începutul secolului al XX-lea, evident ca in Tarile Scandinave unde a aparut. Se caracterizează prin trei principii evidente: funcționalitate, minimalism și simplitate, încorporând un design utilitar si folosind mult lemnul cat mai natural lasat.

Stilul Midcentury / Retro / Vintage: la acest stil, in timp ce piesele specifice care sunt considerate „retro” depind adesea de deceniul de referință, cum ar fi Mid Century pentru America, ori piese in stil Bauhaus, ori scandinav din anii ’70, mobilierul retro este caracterizat ca având modele mai moderne, dar care imită tendințele modei din trecut. Retro se mai refera si la a incorpora cultura pop într-un mod care creează piese de mobilier colorate, moderne (Stilul Neo-Memphis).

American Artisan: stilurile americane de mobilier au influente Basset Provence. Sunt cunoscute sub numele de American Artisan, pentru ca trimit la artizanal. Mobilierul este din lemn masiv, cu ornamente simplificate, dar adesea uimitoare. Inca se pastreeaza aceasta linie si este preferata in stilul de mobilare american. Regasiti in aceste stiluri si amestecuri metalice, de piatră, piele, culori vii, dar si aspecte rustice.

Stilul Rustic prezent in toate tarile: mobilierul rustic aduce căldură și confort în casele proprietarilor ancorati in binele copilariei. Acest stil este de obicei realizat cu cherestea sau alte materiale naturale, inclusiv piele, bumbac și in. Accentele sunt o modalitate excelentă de a ajuta la realizarea aspectului stilului mobilierului rustic.

Shabby Chic: originar din Anglia anilor 1980, shabby chic combina mobilierul uzat, vintage, dand in plus o pensulă interesantă de vopsea (de obicei în alb) cu efect aparte. Acest stil de mobilier combină adesea culorile neutre cu efectele rustice pentru a crea o atmosferă de epocă, dar oamenii se pare ca s-au saturat repede de acest stil. Personal, nu am admirat mai deloc acest stil exagerat care ma trimit cu gandul la blugii gauriti la fel de la moda anii trecuti :))

Modern: stilul modern a ieșit din mișcarea modernistă de la începutul anilor 1900. Este cunoscut mai ales pentru utilizarea paletei de culori monocromatice și a materialelor precum oțelul, vinilul, pielea și plasticul.
Celebrele scaune tip Thonet pe care multi dintre noi le mai avem de la bunici, poarta in Romania (pe dosul sezutului) inscriptii sau etichete precum Thonet, Mundus, MunduThonet sau Pancota ceea ce spun despre acele scaune ca sunt originale si produse până in 1933. Fabricile Thonet din timpul comunismului care au eficientizat productia(adică o productie comuna de masa bazata pe cantitate, nu pe calitate), efectuau unele artificii, curbau lemnul de fag aburit pe un calapod iar sezutul era furniruit, sau perforat, ca in imaginea de ma jos.

Minimalism / Japandi: mobilierul minimalist combină trăsăturile din mobilierul contemporan scandinav cu al celui din Japonia, rezultând un stil utilitar simplu, cu forme rotunde și margini strălucitoare. “Less is more” este deviza. Sunt iubite spațiile deschise și mobilierul curat și subtil care aduce acea pace si calm, conditii necesare intr-o casa pentru a fi liniste si bine.

Modern – relaxat cu accente de lux: acest aspect are o estetică și o atmosferă relaxată, dar sofisticata. Fotoliile sunt adanci si confortabile. Accesoriile sunt din metale precum alama care are culoarea șampaniei, dar si nichelul slefuit si evidentierea fladerului de stejar sau nuc.

Urban Collective: a castigat mult teren in ultimii ani, printr-un aer proaspăt, atmosfera aceea de spatiu locuibil si care propune modele boho-chic, industriale și moderne de la mijlocul secolului. Finisajele pot avea o patina indusa pe un lemn recuperat, amestec de metale cu elemente subțiri iar tapițeria este personalizata. Totul trebuie sa arate astfel incat sa exclami ca este o casa mobilata “cu stil”.

Stilul contemporan: este cel cu linii curate din ziua de azi, pe care nu are sens ca sa il mai descriu deoarece deja traiti cu el si il vedeti in orice magazin de mobilier.

by arh. Livia Geambasu